"Lasata in lucrare" prin decretul nr. 1 al Consilului Dirigent si Decretul Regal nr. 2008 din 4 aprilie 1920, legea XXXIV din anul 1874 asupra organizarii corpului avocatilor din Ardeal si partile alipite din Ungaria, a fost aceea in baza careia in 1875 au fost create barourile de avocati, printre care si cel din Brasov, pentru a "ocroti autoritatea morala, a apara drepturile si a controla indeplinirea obligatiunilor avocatilor si a-si da avizul in tot ce priveste legiferarea reformelor cerute de imprajurari si vremuri". Legea impunea adunarii generale a baroului ca anual sa inainteze Ministrului de Justitie un raport general expunand "experientele castigate atat pe terenul impartirei Justitiei cat si pe acelea observate în sanul tagmei avocatilor".

In urma Unirii din 1918, fiecare "tara alipita" a adus "intreg bagajul sau juridic, care difera nu numai in forma ci si in continut" de cel din vechiul regat, iar modalitatea prin care se va realiza unificarea legislatiei este o "chestiune" care ridica probleme deosebite.

Baroul din Brasov se arata satisfacut de infiintarea, din partea guvernului, a comisiei permanente de legiferare unica dar este nemultunit de faptul ca "în aceasta comisiune n-a fost numit nici un avocat din Ardeal si din tarile alipite, care ar fi putut sa dea relatiuni nunumai asupra dreptului si jurisprudentei din aceste locuri, ci si asupra doleantelor românului de aici, tot atâtea elemente necesare si utile la confectionarea legilor" iar numarul "celor 3 magistrati ardeleni nu sta în nici o proportie cu numarul membrilor din regat".

In raport se cere "cu insistenta" ca pana la codificare, sa se mentina in intregime "legiuirile de aici si respectarea lor, caci altcum se va aduce o confuziune regretabila, din toate punctele de vedere, in viata juridica", iar in continuare sunt aratate disfunctionalitatile si problemele aparute in sistemul administrativ si judecatoresc ca urmare a faptului ca separatiunea puterii administrative de cea judecatoreasca incepe a fi nesocotita prin aplicarea unor legi si sisteme de organizare care erau "pâna aici necunoscute si la noi lipsite de temeiul legal".

Referitor la avocati, "o chestiune viu controversata intre noi si confratii nostri din regat " este faptul ca atunci cand acestia " cer intrarea in barourile noastre le cerem bilete de identitate si pergamente, in loc de dragoste fratiasca". Pentru a clarifica aceasta situatie, in raport se specifica ca nu este vorba de rea vointa ci de respectarea conditiilor cerute de legea XXXIV din 1874 asupra organizarii corpului avocatilor, ramasa inca in vigoare "la noi" si care prevede ca "pentru ca cineva sa poata fi admis în barourile noastre trebuie sa dovediasca a./ ca are esamenul de avocat b./ diploma de doctor in drepturi c./ si ca a facut un stagiu la un avocat sau o judecatorie de cel putin trei ani" si in continuare se exprima speranta ca acest "conflict in aparenta" va putea fi inlaturat prin "interventiunea puterii legiuitoare".

In ce priveste agendele interene ale baroului Brasov sunt prezentate urmatoarele date:

- "in anul 1919 au intrat 300 cauze de rezolvat si tot atâtea au si fost rezolvate nefiind restante din 1919.

- in 1920 au intrat 295 cauze din cari s-au rezolvat în 12 sedinte de consiliu 53, fara sedinta 242, neramanand restante.

- in 1919 s-au prezentat 4 petitii de inregistrare de avocati, toate admise. Numarul avocatilor, cari au depus juramantul, s-a sporit in acest an la 52, nefiind radiat nici unul.

- in 1919 s-au inregistrat 7 candidati de avocat. S-a radiat in cursul anului 1, asa ca starea cu finele anului a fost 15. Toti au fost in practica si purtati in evidenta. In acest an a intrat 1 cerere pentru admiterea la censura de avocat. Au schimbat cancelaria 2 avocati in cate un rand.

- in 1920 s-au prezentat 8 avocati spre inregistrare cari dupa prestarea juramantului au fost admisi si inregistrati. Pe parcursul anului au fost radiati din diferite motive, deces, numire in alte functii, mutarea resedintei, denegarea juramantului de fidelitate, mai multi avocati astfel ca la finele anului 1920 numarul avocatilor care au depus juramantul, inregistrati in lista baroului nostru a fost de 95

- in acest an s-au prezentat spre înregistrare in lista candidatilor 14 candidati, fiind toti admisi; in cursul anului s-a radiat renuntand un candidat, asa ca nrul candidatilor fiind de fapt in praxa a fost la finele anului 21.

- au intrat petitii pentru admitere la examenul de judecator si avocat 2.

- in 1919 s-au numit procuratori din oficiu in cauze civile 34, aparatori in 47 cauze penale. Condici avocationale in acest an nu s-au legalizat. Curator de cancelarie nu s-a numit neobvenind nevoia.

- in 1920 s-au numit procuratori din oficiu in 32 cauze civile si aparatori in 34 cauze penale. Condici avocationale nu s-au legalizat. Curator pentru cancelarie s-a numit intr-un caz.

Dupa aprox. 10 ani, observam ca lucrurile au evoluat intr-o directie pozitiva.

Astfel, sub ministeriatul Hamagiu s-a dus la bun sfarsit legea de organizare a corpului avocatilor si s-a emis proiectul de unificare legislativa prin extinderea codurilor din regat in tot restul tarii.

Dupa cum se arta in raportul baroului Brasov din 15 martie 1932, exista o dispozitie conform careia se lasa la aprecierea instantei constatarea daca normele de drept din tinuturile alipite sunt sau nu abrogate prin cele corespondente ale codurilor din vechiul regat in mare parte învechite. Aceasta problema a fost aprins discutata la congresul avocatilor tinut la Iasi in 1931 si unde "s-a dat o lupta de discutii academice si civilizate sustinuta cu multa energie de Baroul din Cernauti si de cele din Transilvania, al carei rezultat a fost abandonarea modului de unificare preconizat in proect si instituirea unei comisii de unificare compusa si din avocatii din partile noastre desemnati de Uniunea Avocatilor. In aceasta Comisiune a intrat si reprezentantul Baroului nostru".

Miniastru Justitiei a adoptat ideea de unificare legislativa propusa de barourile din Bucovina si Transilvania "dand prin acest procedeu si o satisfactie complecta organului de legiferare in justitie, care este consiliul legislativ, pe de alta parte asigurandu-ne si pe noi, cei ce servim distributia dreptatii, ca in munca noastra ne vom guverna de coduri nuoi si cat mai perfecte, adoptate nuoilor imprejurari socale si economice".

La finele anului 1931 a fost adoptata si noua lege de organizare a corpului avocatilor fiind "o editie mult mai perfecta a legii din 1923". Una din prevederile considerata a fi de mare importanta se refera la oligativitatea redactarii actelor la cartile funciare de catre avocati, acest fapt venind atat in sprijinul partilor "cat si in interesul material, dar mai ales moral al nostru si in general al justitiei, disparand sau in cel mai rau caz diminuandu-se pricinile, ale caror origine era redactarea defectuasa a actelor privind tranzactiunile imobiliare" si in continuare se exrima speranta ca "toate actele importante chiar in afara de cele mentionate mai sus, sa fie scoase din atributia notarilor comunali in mare majoritate fara pregatire juridica" si sa fie trecute in atributia avocatilor.

O alta masura salutara a noii legi este introducerea timbrelor de pledoarie care vor aduce corpului avocatolor venituri importante din care se vor alimenta Ccasa Centrala de Pensii a Corpului Avocatilor si casele de ajutor de pe langa barourile din Transilvania.

continuare>>

Avocat Dr. Moldovan Aurel Teodor